Copiii sub 1 an nu sunt vaccinați împotriva rujeolei, deoarece vaccinul ROR se poate administra numai după vârsta de 1 an și, totodată, ei sunt cei mai vulnerabili la această boală.
Practic, copiii sub un an, trebuie să se bazeze pe faptul că ceilalți oameni, mai mari sunt vaccinați, pentru a nu le transmite boala.
Aceasta este una dintre situațiile în care părinții copiilor de peste 1 an, care sunt mai puțin vulnerabili, trebuie să fie altruiști și să își vaccineze copiii, pentru a evita ca bebelușii (probabil) ai altora să contacteze boala.
Cum convingi un vecin/prieten să se vaccineze pentru a proteja un copil care nu e al lui? Este o situație clasică de teoria jocurilor, unde ‘costul vaccinării’ este plătit de altcineva decât beneficiarul (copilul tău). Evident, vaccinul ROR nu vine cu un cost propriu-zis, decât vizita la un doctor și probabil învingerea unor superstiții, pentru că, de ce altceve nu ți-ai vaccina copilul?
UNICEF a întocmit o pagină web cu informații despre epidemia de rujeolă din România. Fuga la medic!
Editarea genelor in embrioni umani, legala in Marea Britanie
Marea Britanie a permis ieri editarea genetică în embrioni umani, iar dreptul de a face experimentele i-a revenit lui Kathy Niakan de la Institutul Crick din Londra. Despre editarea genetică am mai scris aici, încercând să descriu mecanismul biologic și pe oamenii de știință care au adus contribuții majore la biotehnologia CRISPR.gene-editing-map
Știrea care a apărut pe prima pagină a websitului BBC relatează că munca de cercetare va putea fi desfășurată pe un embrion numai timp de 7 zile de la fertilizarea ovulului in vitro. Marea Britanie devine astfel prima țară din lume care permite și reglementează în același timp editarea genetică.
În mai multe țări din lume (vezi harta de mai sus, publicată în septembrie 2014 și preluată din Araki and Ishii, Reproductive Biology and Endocrinology) nu există nicio măsură legislativă referitoare la editarea genetică (incluzând România!). Practic, în aceste țări, editarea genetică pe embrioni umani se poate pune în aplicare, fără a trebui respectate anumite norme …
Britanicii s-au gândit bine. Au ales să dea voie cercetătorilor să facă progrese în domeniul editării genetice pe embrioni umani, pentru a nu lăsa alte țări în care nu există legislație în domeniu să le-o ia înainte.
Sunt convinsă că dacă România ar permite și reglementa editarea genetică în embrioni umani, mai multe laboratoare de cercetare din SUA și restul Europei, dar și companii farmaceutice, și-ar deschide noi centre de cercetare la noi.
Beneficiile editării genetice în embrioni ar putea fi fantastice. Tehnologia nu este încă pusă la punct, dar dacă cercetarea și perfecționarea ei ar fi permise, atunci ar putea duce la corectarea a numeroase boli genetice, cum ar fi distrofia musculară sau boala Huntington, dar și la dezvoltarea unor tratamente eficiente împotriva HIV.