Turist in Africa. 10. Dupa 3 saptamani in Africa

Neata, dragile mele cititoare!
.. Am ajuns la ultima parte, cea cu impresiile despre calatoria de trei saptamani pe care am facut-o in Africa. Sunt sigura ca ati reusit sa prindeti emotii si sentimente din episoadele de pana acum, insa as vrea sa inchei cum se cuvine acest jurnal.
In tot acest timp (cele 3 saptamani mai sus amintite) am vizitat Tanzania, Zambia si o foarte mica parte din Zimbabwe. Trebuie sa recunosc ca am plecat de acasa paranoica din cauza celor auzite si citite: malaria, tantarii si mizeria erau cosmarurile mele. Medicul care ne-a vaccinat ne-a spus ca Zambia si Zimbabwe sunt zone de risc ridicat si ca Tanzania ar fi mult mai sigura (din punct de vedere al prezentei malariei, localnicilor, zonelor etc). Insa experienta mi-a aratat fix invers lucrurile!
Ca sa nu uit, va promiteam in episodul 2 ca va voi spune ce am folosit din trusa de prim ajutor (daca o pot numi asa): ei bine, am facut abuz de repelent, de lotiunea solara, de masti (in safari) si am consumat toate servetelele/solutia antibacteriana Touch. Am dizolvat cateva Solpadeine, am luat vreo 2 pastilute cu ibuprofen si am consumat mai bine de jumatate de folie de Decasept (pastile cu albastru de metil – nu pentru ca m-ar fi durut gatul, ci mai mult pentru a scapa de senzatia de “incarcare” din timpul safari-ului si pentru racorire 🙂 ). De data aceasta am fost norocoasa, m-am simtit bine pe parcursul intregii excursii.
Impresii, impresii..
Excursia noastra a fost impartita in doua, asa cum ati putut vedea pe parcursul a celor noua episoade: Tanzania cu safari + Zanzibar si Zimbabwe + Zambia, pentru cascada Victoria. Prima parte a fost ok, nu mi-a dat nici cu plus, nici cu minus – mai ales ca pentru banii cheltuiti poti alege o locatie mult mai sigura. Pana si Thailanda cu sobolanii ei ar fi o alternativa mai civilizata. Toate sunt surprinzator de scumpe pentru Africa si albii sunt priviti ca si surse de venit rapide – primesc un minus pentru asta!.
Insa a doua parte a calatoriei a fost de vis – si ma bucur ca am mers la cascada!

***
Pentru ca nu totul e zahar si miere..

Pana la minunata varsta pe care o detin, consider ca am fost un pic plecata din tara. Cu toata modestia, cred ca am putina experienta in calatorii. Daca nu vorbim de calatorii, sa luam alt exemplu: am trait printe malaezieni, m-am plimbat la orice ora, pe orice strada, cu orice mijloc de transport in comun. Am interactionat cu multi oameni si niciodata nu m-am simtit ciudat. Insa baza piramidei lui Maslow (ei bine, a 2a treapta) mi-a fost grav zdruncinata in Tanzania. A fost un moment in care am simtit ca viata mi-a fost pusa in pericol. Poate ca am exagerat, dar asta am simtit. Mi s-a intamplat in Arusha, cand am fost inconjurati de negri care voiau sa ne vanda ceva sau sa ne dea nu stiu ce bilete – dar in stilul agresiv, tipand, insistand.. ne-au inconjurat efectiv. Am plecat de-acolo fara sa ma uit in urma, nu stiu cum am iesit din amalgamul acela.
Mereu i-am simtit undeva in umbra, scanand, invidiind parca. Dornici sa te fraiereasca, cu mana in buzunarele tale si la figurat, dar si la propriu (asa cum i-am prins in Dar es Salaam). Nu m-am simtit in fiecare zi asa, insa au fost momente. Din acest motiv, nu mi-a placut deloc Tanzania. E singura tara in care m-am gandit ca ar fi trebuit sa trimit un anume mail inainte de a pleca din Romania. Stiu ca suna infricosator..
In schimb, in Zambia si Zimbabwe, unde trebuia sa fie jale conform unora si altora, nu am avut nicio problema. Intr-adevar, zonele sunt mai turistice decat Dar es Salaam sa spunem, insa sunt de parere ca o vacanta trebuie sa relaxeze, sa aduca sentimente frumoase, amintiri – si nu stres din cauza bunurilor pe care le ai sau mai stiu eu ce.
O surpriza placuta a fost si Addis Abeba a Etiopiei, insa am vazut-o prea putin pentru a ma putea pronunta.

***

Una calda, una rece
Pe cealalta parte, a fost o experienta, am invatat multe, am aflat multe – cu siguranta am schimbat ceva la mine. Am mai crescut, am evoluat, am inteles ca trebuie sa fiu recunoscatoare pentru ceea ce am, pentru locul in care m-am nascut, pentru orasul in care traiesc, pentru ca am avut sansa de a merge la o scoala, la o facultate, pentru ca am avut ocazia sa explorez, sa vad, sa cunosc. Inainte de Africa poate nu eram la fel de constienta. Acum insa inteleg si vreau sa apreciez.
Ramontzelu ma intreba in episodul trei despre sentimentul pe care mi l-a dat Africa. O astfel de experienta, draga mea, te marcheaza in functie de felul tau de-a fi. Daca esti o persoana dura, care nu e usor de impresionat, probabil vei veni acasa cu amintiri frumoase, nisip alb, plaja cu palmieri, uite maimuta, nu-i maimuta. Insa daca esti o persoana mai sensibilia,  te intrebi de prea multe ori “De ce?”. De ce copiii n-au ce sa manance, de ce sunt atat de saraci, de ce traiesc asa, de ce te privesc asa insistent, cu ochi tristi si goi (momente in care eu le dadeam ce-aveam in mana, la mine, cu mine, langa mine..”). Si in Romania e saracie, dar parca nu-i asa lucie. Asa cum va spun mereu la concursuri, eu as oferi tuturor cate un cadou. Dar nu pot. Asa si in Africa: i-as ajuta, dar cu ce? Degeaba i-am dat eu ceva unui copilas, cand ajunge acasa, tot dracu’ ala gaseste. Sa spunem ca i-as da o casa, bani, l-as imbraca, in sfarsit, daca as avea de unde, i-as schimba viata. Bun, dar restul?.. Cu o floare nu se face primavara!
Cred ca va dati seama ca am incercat, pe cat posibil, sa va zugravesc mai mult partea frumoasa a acestei excursii pe parcursul celor noua episoade. Senzatiile difera de la individ la individ, poate pe voi nu v-ar durea sufletul sa vedeti gardul acela electric, cu cioburi, din Zanzibar.
Nu am putut sa simt pulsul adevarat al Africii, pentru ca m-am impiedicat in tot felul de pietricele – ar spune unii.
 ***
..nu as mai vrea sa trec inca o data prin anumite experiente si sentimente ivite pe parcursul calatoriei.
Da, imi doresc sa vizitez si alte tari din Africa, cred ca si acolo se gasesc locuri frumoase, care merita vazute si simtite, care iti umplu sufletul cu frumusete pura. Insa as vrea ca asta sa se intample peste cel putin 10 ani, pentru ca acum nu i-am spus Africii “la revedere”, ci “adio”.
Va doresc din tot sufletul sa ajungeti acolo si sa aveti parte de lucruri frumoase. Si sa va bucurati la maximum de timpul petrecut pe acele meleaguri! Stiti ca, daca aveti vreo intrebare, va raspund cu drag.
Of, m-am intristat :(, asa ca voi adauga, in finalul acestui episod, cateva dintre pozele mele preferate din Africa!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Comments

27 Discussion to this post

  1. flori0304 says:

    frumoase poze, te invidiez 🙂

  2. eu cred ca as ramane profund marcata de copii 🙁

  3. Diana says:

    Cred ca africa e un amalgam de sentimente 🙂
    Sunt curioasa unde ne duci in continuare in ucraina. Am fost o singura data in ucraina, la bukovel, dar din cauza unei toxiinfectii alimentare, toata gasca a bolit. Deosebit de scump, cel putin in bukovel, si f proaste conditiile. Te jegmanesc mai ceva ca romanii :)) iar serviciile lasa de dorit…

    • MeG says:

      Diana, auch, ce intamplare! imi pare rau ca nu te-ai simtit bine, stiu cum poate da totul peste cap un asemenea lucru.
      Va voi scrie despre Kiev si Lviv 🙂
      Pupici!

  4. Mi-ar placea sa vizitez si eu macar jumatate din locurile pe care le-ai vizitat.
    Cu bune, cu rele, sunt experiente de neuitat care te fac sa cresti din toate punctele de vedere.
    Mereu am apreciat "calatorii" si imi doresc sa explorez cat mai multe locuri minunate.
    Abia astept sa citesc si despre urmatoarele experiente.
    Pupici

  5. M-am întristat si eu citind încheierea vacantei tale..iti spuneam pe parcurs ca eu nu as fi putut sa trec peste toate câte a trebuit sa treci tu pentru a reuși sa pleci. E o experiența minunata si iti doresc sa o repeti peste 10 ani si sa ne povestești cum ai perceput totul atunci! Aștept cu drag următoarele călătorii!

    • MeG says:

      Bianca, cred ca mi-am dorit tare mult, si un esec m-a facut sa insist si mai tare.
      Iti multumesc ca m-ai urmarit! Sa fim sanatoase si peste 10 ani si sa vedem atunci 🙂

  6. Chiar este minunat să vizitezi atât de multe locuri. Africa este pe my bucket list și sper din tot sufletul să o bifez cât mai curând posibil.
    În tot răul e un bine și în tot binele e un rău. Deși ne dorim excursii foarte plăcute, momentele acelea de tensiune, de cumpănă ne fac să învățăm ceva nou despre laturile negative ale lumii.
    Nu îmi place să văd animalele în captivitate, motiv pentru care mă întristează pozele cu cele în lanțuri.
    Dacă tot am precizat de poze, parcă dintotdeauna mi-am dorit în fotografiez niște copaci specifici acelei zone, așa cum ne-ai arătat tu.

    • MeG says:

      Larisa, si eu eram tare curioasa de baobab si de copacii tip umbreluta :). Totul e diferit..
      Iti multumesc ca m-ai citit si iti doresc sa iti indeplinesti visul. Pupici!

  7. Heavenly says:

    Aceasta ar fi partea trista a lucrurilor (calatoriei tale), si eu sunt la fel de sensibila, mi-e mila de copii si de animalute 🙁 nu pot sa stau indiferenta cand ii privesc asa sarmani… Mi-am amintit ca vazusem si o emisiune la tv care arata la fel saracia localnicilor de prin alte locuri, din India spre exemplu 🙁

  8. Dana says:

    Te invidiez si te admir pentru ca poti sa calatoresti peste tot. Dar pentru Africa… nu stiu. Eu sunt alt gen de om, caruia ii place sa se invarta in cerculetul lui. Isterica si rautacioasa si cu stari schimbatoare la fiecare 5 minute (deh… toti avem si defecte), dar cand vine vorba de plecat… ei bine, aici se schimba "cocoana". Ma urnesc cu greu sa plec, imagineaza-ti ca mi-e greu si sa ies in oras, de parca nu tot acasa ma intorc. Iar cand vine vorba de calatorii, am locsoarele mele preferate, unde m-as intoarce mereu cu cea mai mare dragoste. Singurele locuri in care m-as incumeta sa plec, asta in cazul in care as avea bani, dar nu ii am, ar fi Turcia (dorinta mea cea mare, intr-o zi o sa merg acolo, sper din suflet) sau Grecia. Poate si vreo excursie de o zi-doua-trei tot in tari din Europa, gen Marea Britanie sau Franta. Si daca plec, vreau sa ma relaxez, sa uit de probleme si neajunsuri, nu sa le vad pe ale altora. Suna egoist, dar si eu tot o viata am. Si eu am probleme, cum avem toti. Si vorba ta, orice ar face un om pentru cineva, cu o floare nu se face primavara. Rotile sunt sucite la nivel mult mai inalt. Iar ca sa vad o tara precum India, sau ce ai vizitat tu in calatoria din Africa… nu as putea sa indur. Citeam intr-o zi pe undeva, probabil pe facebook, un mesaj de pe o fotografie. Au bani sa duca razboaie, dar nu au bani sa hraneasca oamenii din Africa. :-j Cam asta e lumea in care traim, din pacate. Am luat-o pe aratura, dar ceea ce voiam sa reiasa e ca nu as merge in Africa. Nu m-ar lasa sufletul. Am vazut in fotografii si partile frumoase. Da, ele merita. 🙂 Dar… trebuie sa ai un caracter mai tare. Eu nu il am. Sau il am in alte privinte. :-??
    Te pup!

    • MeG says:

      Dana, ai scris un comentariu tare frumos. Te inteleg perfect, uneori nici eu nu as parasi locusorul meu cald si cunoscut.
      Daca as putea, te-as lua in bagaj .. :).. dar sunt sigura ca va veni si momentul in care vei putea si tu sa pleci. Turcia nu e asa departe si chiar e frumos.
      Te pup!

  9. Macy says:

    Si am ajuns si la capatul excursiei 😀 ma bucur ca ai impartasit cu noi aceasta experienta, superbe poze 🙂

  10. ramontzelu says:

    Acum dupa ce am citit toate episoadele tale, ce pot sa-ti spun, inca o data, ca ai fost extrem de curajoasa, ca te-ai descurcat exemplar, ca tot ma mai mir si nu stiu de ce- de cata putere extraordinara se ascunde intr-o femeie?! ca are atatea resurse, ca isi depaseste limitele oricand trebuie sa o faca.
    Si da cred si eu ca si Ilda ca intr-o alta viata ai fost felina.
    Cat despre Africa-citind ce ai scris, vazandu-ti fotografiile, ma gandesc ca Africa iti imparte sufletul in doua, te incanta pana la extaz, peisajele, animalele, gandul ca te duc pasii in locuri extraordinare- unde poate au pasit primii oameni, dar in acelasi timp sufletul iti este sfasiat cand vezi oamenii, care parca se agata de viata, care se lupta intr-adevar pentru a razbate, ca se uita la tine – omul alb ca la radacina tuturor relelor, dar si cu speranta.
    Cat despre copii Africii… cred ca nu mi-as putea sterge din minte nici cand privirea lor, m-ar urmari si in vietile urmatoare si de aceea cred ca nu-mi doresc sa vizitez Africa, ma simt prea mica pentru a putea face ceva si deloc puternica ca sa pot trai tot ce ai trait tu…

    • MeG says:

      Ramo, iti multumesc ca mi-ai scris. Vazusem de mult, dar am tot amanat sa iti raspund. Iar acum, la un an de cand eram in plina pregatire de plecare, iti raspund..
      Fiind acolo si traind asta, nu vad sa fi facut ceva iesit din comun. Mi-am depasit limitele, mai mult de nevoie decat de voie. Am intrat in hora, joc pana la capat.. Asa sunt eu.
      Te pup, iti multumesc pentru apreciere.

  11. Mihaela says:

    Am citit toata seria de articole despre calatoria ta in Africa si am ramas impresionata. Simt ca o mica parte din mine a fost alaturi de tine in acea excursie. Iti multumesc pentru articole, sunt grozave, sunt sigura ca o sa ajute si pe altii sa-si organizeze o excursie ca a ta.

    Am si o intrebare. Voi v-ati organizat singuri, nu ar fi fost oare mai simplu sa apelati la o agentie de turism? Ca sa nu apara diverse probleme, legate de transport, de vizitele la obiective turistice, s.a.? Pretul ar fi fost mult mai mare? Intreb de curiozitate, ca sa-mi fac o parere daca e mai bine sa mergi pe cont propriu sau printr-o agentie.

    Imediat ce o sa am timp, o sa citesc si celelalte articole din categoria Jurnale de calatorie. 😛

    • MeG says:

      Miha, iti scriu cu intarzaiere, iarta-ma. Am avut ceva probleme si am tot amanat. pana azi. Hai sa vedem.
      Ma bucur ca ajuta aceste articole. Am investit timp in ele, suflet.. si sper sa aiba ecou. Atat imi doresc.
      Ne-am organizat singuri totul, chiar nu ne-am gandit la agentie. Pentru ca a fost timp scurt, pentru ca ni s-a parut mai firesc asa. Nu stiu ce agentie mi-ar fi facut mie traseul dorit (3 zile colo, 2 colo, 7 dincolo). Acum imi dau seama ca nu ne-am intrebat macar daca s-ar merita sa plecam prin agentie..
      Singura agentie, ca sa ii spun asa, a fost cea cu care am plecat in safari. In rest, planul ne-a apartinut.
      Oricum.. la cate s-au intamplat, nu stiu daca avea cu ce sa ma ajute agentia. Am piedut trenul, ce faceam? Cu ce ma ajuta agentia? Daca eram grup mai mare si se panicau oameni din el? Nu stiu.. asa a fost sa fie.
      Te mai astept cu impresii si intrebari – sper ca te-a ajutat raspunsul meu.
      Seara faina!

  12. marie says:

    Eheee… asa da experiente, fie ele si cu strangere de inima, cu emotii, cu plata de pe card refuzata, cu peisaje si imagini ale saraciei lucii. Eu personal, nu cred ca o sa ajung niciodata in Africa neagra, pentru ca in afara faptului ca da mi-as dori sa vad animale in libertate, pe care aici nu le vedem decat la ZOO si cascada Victoria as vrea sa o vad, nu stiu daca as putea sa traiesc sentimentul ca sunt alba. Sper ca ma fac inteleasa. Nu stiu daca as putea reactiona asa de optimist cum ai reactionat tu la situatiile neprevazute.
    Una peste alta, jurnalul tau din Africa, foarte frumos, o experienta fantastica.

    • MeG says:

      Marie, iti multumesc pentru comentariu! Inteleg foarte bine ce vrei sa spui. Cat despre toate situatiile.. asa a fost sa fie, probabil se puteau gestiona mai bine, poate mai rau.. depinde de fiecare.. Eu o numesc calatoria cu cele mai multe peripetii de pana acum.
      Sa ai o seara linistita!

  13. […] Turist in Africa. 8. Cascada Victoria – Zambia Turist in Africa. 9. Ne mai intoarcem acasa?.. Turist in Africa. 10. Dupa 3 saptamani in Africa Share this article Related […]

  14. […] Turist in Africa. 8. Cascada Victoria – Zambia Turist in Africa. 9. Ne mai intoarcem acasa?.. Turist in Africa. 10. Dupa 3 saptamani in Africa Share this article Related […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *